vineri, 27 august 2010

Plan pentru introducerea programului peer mediation

Paşi în
implementarea
unui program de
peer mediation în
şcoală
Cum se
implementează
Posibile dificultăţi
Măsuri de depăşire
a dificultăţilor
Pregătirea introducerii sistemului de peer mediation
  • Analiza de nevoi în ceea ce priveşte fenomenul violenţei şcolare prin aplicarea unor chestionare elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice;
  • Analiza SWOT în vederea identificării punctelor tari, punctelor slabe, a oportunităţilor şi ameninţărilor pentru implementarea unui program de peer mediation;
  • Prezentarea în cadrul Consiliului Profesoral, Consiliului elevilor şi şedinţelor cu părinţii a proiectului de prevenire şi combatere a violenţei şcolare prin peer mediation;
  • Adoptarea deciziei de derulare a proiectului peer mediation în cadrul Consiliului de Administraţie al şcolii;
  • Constituirea echipei de proiect din rândul cadrelor didactice şi validarea ei în Consiliul de Administraţie;







  • Abilitarea cadrelor didactice implicate în proiect în domeniul managementului conflictelor;

  • Elaborarea unui regulament de organizare şi funcţionare;  
  • Identificarea unui spaţiu disponibil pentru desfăşurarea activităţilor de mediere;




  • Identificarea resurselor materiale necesare pentru desfăşurarea activităţii;
  • Chestionarea părinţilor care, din diverse motive, nu menţin o legătură constantă cu şcoala;






  • Reticenţa cadrelor didactice şi a părinţilor în ceea ce priveşte eficienţa şi oportunitatea unui astfel de program;






  • Număr prea mare sau insuficient de persoane implicate;






 


  • Lipsa resurselor financiare pentru desfăşurarea cursului de formare;



  • Lipsa spaţiului disponibil în şcoală;





  • Resurse materiale limitate;
  • Încheierea unui contract între părinte şi şcoală în care să se stipuleze obligativitatea părinţilor de a se prezenta la şcoală cel puţin o dată pe semestru.




 
  • Prezentarea contextului care a determinat iniţierea unui astfel de proiect; prezentarea unor exemple de bună practică din şcolile în care se desfăşoară asemenea proiecte;





  • Prezentarea unor informaţii detaliate cu privire la responsabilităţile ce şi le vor asuma persoanele implicate în proiect (ex.: limitarea timpului liber); motivarea cadrelor didactice să participe la proiect (recunoaşterea colegilor, dezvoltare personală, formare continuă);
  • Formarea unei singure persoane care să îi abiliteze pe ceilalţi membri ai echipei sau solicitarea consilierului şcolar în cazul în care acesta este abilitat în problematica medierii;
  • Punerea la dispoziţie a cabinetului de consiliere, a Centrului de Documentare şi de Informare acolo unde există sau a unei săli de clasă în afara programului şcolar;
  • Solicitarea unor sponsorizări din partea agenţilor economici, identificarea resurselor de autofinanţare;
Asigurarea funcţionării sistemului
  • Selectarea a 2 elevi mediatori de la fiecare clasă;




  • Formarea competenţelor de mediere a elevilor selectaţi;
  • Elaborarea unei proceduri de semnalare a situaţiilor şi de programare a activităţilor de mediere, realizarea unui orar, a formularelor de raportare cu ajutorul supervizorului;
  • Semnarea de către elevii mediatori a unui contract de respectare a codului etic al mediatorului (confidenţialitatea, ascultarea fiecărei părţi, etc.).
  • Subiectivismul selecţiei;





  • Participarea inconstantă a elevilor la sesiunile de formare;



 
  • Aplicarea unor chestionare la fiecare clasă pentru identificarea elevilor cu aptitudini de mediere şi cu disponibilitate pentru această activitate;
  • Stabilirea programului de formare de comun acord cu toţi membrii grupului; semnarea unui contract prin care elevii se obligă să participe la toate sesiunile de formare;
Promovarea sistemului în şcoală şi comunitate şi informarea elevilor
  • Mediatizarea proiectului de peer mediation prin flyere oferite elevilor, părinţilor la şedinţele cu părinţii, postere la intrarea în şcoală;
  • Crearea unei pagini web în care să fie prezentată activitatea de mediere de la nivelul şcolii, cu posibilitatea de a adresa întrebări de către cei interesaţi şi a primi răspunsuri de la membrii echipei.
  • Resurse materiale limitate;
  • Solicitarea unor sponsorizări din partea agenţilor economici, identificarea resurselor de autofinanţare;
Monitorizarea şi evaluarea eficienţei sistemului
  • Chestionarea beneficiarilor cu privire la eficienţa şi propunerile de optimizare a activităţii de mediere;
  • Elaborarea unei grile de monitorizare a cazurilor de conflict sau violenţă şi utilizarea acesteia de către fiecare diriginte în scopul măsurării creşterii / scăderii frecvenţei acestor comportamente;
  • Recompensarea elevilor mediatori şi a echipei de proiect (premierea într-un cadru festiv).
  • Resuse temporale limitate;
  • Includerea întrebărilor privind activitatea de mediere în chestionarele elaborate de Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii din şcoală; apelarea la serviciile consilierului şcolar.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

 
Sus